luni, 25 mai 2015

Si iata ca au mai trecut patru ani....

Iată, că s-au mai scurs incă patru ani. Patru ani de şcoală, patru ani ce mi-au oferit fel de fel de experienţe, unele plăcute, altele mai puţin plăcute, dar e clar că fiecare dintre acestea a avut rolul de a mă învăţa câte ceva.

Patru ani s-au dus iute precum gândul sau ca vântul. Da, da, ştiu prea bine ca asta-i veche, dar în cazul meu, precum si în cazul altora, impresia lăsată de trecerea timpului cam asta este......
Am mai trecut eu printr-o aştfel de experienţă, la finalul clasei a VIII-a, şi trebuie să recunosc că mă cam încearcă aproape cam aceleaşi sentimente, doar puţin schimbate, pe ici, pe colo.
Un lucru este cert, cel puţin pentru mine, dar sunt sigur că şi pentru mulţi dintre voi+: Când termini un anumit ciclu, fie el primar, gimnazial, liceal sau universitar, tinzi sa arunci o privire înapoi, si să revezi incet incet, toate peripeţiile prin care ai trecut de-a lungul anilor.

Când eram în clasa a IX-a, calea către ultimul an de liceu mi se părea una enorm de lungă. Nu spun ca mi s-ar fi părut grea, imposibil de parcurs sau alte chestii asemănatoare, cât ca mă gândeam ca mai e multă vreme până acel ultim an va veni.
Şi totuşi, amarnic m-am mai înşelat. Trecând prin o mulţime de lectii utile, teste, teze, momente memorabile alături de colegi şi profesori, teze, activitaţi si câte si mai câte, constati cu stufoare că au trecut doi ani, apoi trei, şi in final, iată-ne in clasa a XII-a, la fix o lună distanţă de bac. Iar acum istoria se repetă oarecum, gandindu-mă in faţa, la ciclul universitar ce va sa vină în octombrie...... Dar un lucru este cert acum: sunt sută la sută sigur ca oricat de lung ţi s-ar părea drumul pe care urmează să-l apuci, cu siguranţă in momentul în care te vei adapta, anii pur si simplu vor zbura pe lânga tine cu o viteza năucitoare.

Aşadar, cei care sunt încă in clasele 5-8, sau în anii de liceu, ori în cei de facultate, îi sfatuiesc să savureze din plin fiece moment, deoarece oricat de aiurea ni s-ar părea materia X, profesorul Y ori colegul Z, toate astea se vor sfârşi la un moment dat, iar când oamenii işi dau seama ca acel lucru s-a şfârşit, realizează ca toate acele lucruri considerate de ei aiurea, au dus la formarea personalitatii lor in mod mai mult sau mai puţin direct, astfel tot ce era deranjant este privit cu aceeasi melancolie si nostalgie, la fel cum sunt privite si amintirile plăcute.

Până una alta, eu v-am lăsat, si orice ati face, bucuraţi-va de fiecare clipa, fie ea bună sau mai puţin bună, fie ca sunteti la şcoală ori la facultă, pentru ca acesti ani nu asteapta, ci trec ca fulgerul, lasând in urma lor fel de fel de amintiri placute, ce ne încalzesc sufletele in momentele în care noi le accesăm.

S-aveti spor în toate!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu